Citeste mai multe
 Termeni des intalniti 2
 Targul National Imobiliar 2009
 Figuri de Buftea in grila notarilor
 Fratii Negoita incep constructia unui complex imob
 Homeowners chop asking prices
 Ansamblu rezidential
 Izolarea termica a unui apartament prin programul
 Cum s-au topit tranzactiile imobiliare in primele

Indicatorul privind costul riscului de tara (CDS), in functie de care o serie de banci stabilesc costul creditelor, a scazut intr-o singura zi, dupa incheierea acordului cu FMI, cu peste doua puncte, la 5%, cel mai scazut nivel din ultimele 3 luni. Bancile au inceput sa resimta efectele negative ale ultimelor luni de hibernare a pietei imprumuturilor, asa incat cele care dispun de suficiente resurse au inceput sa lanseze o serie de promotii, inca inainte de vestea buna privind incheierea acordului cu FMI. Pentru ca dobanzile se mentin inca la niveluri ridicate, o parte din institutiile de creditare incearca sa atraga clientii oferindu-le diverse cadouri sau alte facilitati: o perioada de gratie de pana la un an la plata dobanzii ori premii in bani. Pentru ca piata imobiliara scade in continuare, bancile mizeaza deocamdata pe carduri de credit sau pe imprumuturi de consum, ale caror costuri sunt insa foarte ridicate.

Costul unui credit a ajuns la 40%
Tendinta de scumpire a continuat si in prima parte a anului. Astfel, pentru un credit de consum in lei in valoare de 5.000 de euro, unele banci percep un cost total (Dobanda Anuala Efectiva) ce ajunge la 36% pe an. Chiar si imprumuturile in euro au atins dobanzi inimaginabile in urma cu cateva luni: de peste 30% pe an. Bancherii au motivat cresterea dobanzilor  prin faptul ca indicatorul de risc al tarii aferent finantarilor (Credit Default Swap-CDS la cinci ani) a urcat pana la 7% din luna decembrie a anului trecut. Unele banci mari, precum Raiffeisen sau UniCredit, si-au stabilit astfel dobanzile la credite si in functie de nivelul CDS, la care se adauga indicele de pe piata interbancara (Euribor) si marja fixa a bancii.
In acelasi timp, la acesti indicatori bancile au aplicat si marje proprii de pana la 11%, duble fata de cele aferente creditelor in lei. Numai ca aceste marje, conform noii legislatii, nu se pot modifica pe parcursul derularii unui contract de credit. Asta face ca persoanele care contracteaza un imprumut in actualele conditii sa nu mai poata beneficia de potentiale scaderi ale costului imprumutului, tinand cont ca indicii interbancari in euro au ajuns la niveluri minime. Acesta a fost unul dintre motivele care a indepartat clientii de banci.


Bancile au inceput sa scada dobanzile
„Principala noastra problema acum este lipsa cererii din partea clientilor, cauzata de dobanzile foarte mari. De aceea scaderea dobanzi-lor este ceea ce avem acum nevoie pentru relansarea creditarii“, a declarat Patrick Gelin, presedintele BRD. El precizeaza ca acordul cu FMI ar putea avea ca efect o scadere a dobanzilor, ca urmare a intrarii unui surplus de lichiditate in piata, prin reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii.
Pe de alta parte, nu este sigur ce vor face bancile cu banii eliberati de la BNR: ii vor folosi pentru creditare sau pentru rambursarea liniilor de finantare de la bancile-mama. in acelasi timp, bancherii spun ca nivelul dobanzilor la credite este influentat si de nivelul ridicat al randamentelor aferente depozitelor. in ultima perioada insa, o serie de banci au inceput sa scada usor, cu 1-2 puncte, dobanzile la depozitele in euro, ulterior si la lei, iar tendinta continua. BRD va reduce cu pana la 1 punct dobanzile la depozitele in euro, dupa ce, la inceputul lunii, a
operat o diminuare cu 0,5 puncte. De asemenea, banci precum Banca Transilvania sau Banca Romaneasca au anuntat ca scad usor, cu 1-2 puncte, dobanzile la creditele in lei si euro. „incepe sa curga apa din tuturoiul creditarii“, considera Anca Bidian, directorul brokerului de credite Kiwi Finance, care precizeaza insa ca procesul de dezghet va fi progresiv si foarte diferit de ceea ce s-a intamplat pana acum.

sursa: Saptamana Financiara